Sari la conținut
ghidul finanțărilor.ro

Glosar · Cine dă banii

Fonduri naționale și fonduri europene: diferența

Fondurile europene vin din bugetul Uniunii Europene, prin fonduri precum FEDR sau FSE+, iar fondurile naționale vin din bugetul României; multe proiecte le combină pe amândouă.

Ce înseamnă

Fondurile europene sunt bani din bugetul Uniunii Europene, trimiși României prin programe. Pentru perioada 2021–2027, legea română menționează, printre altele, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european Plus, Fondul de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă.1

Fondurile naționale sunt bani din bugetul de stat sau din bugetele locale ale României. De exemplu, legea IMM-urilor prevede că, anual, prin legea bugetului se alocă fonduri de 0,4% din PIB, alături de fonduri europene, pentru sprijinirea firmelor mici și mijlocii.2

În practică, cele două se amestecă des. Un proiect „pe fonduri europene” primește, de regulă, și o parte de la bugetul de stat, numită cofinanțare publică. Pentru programele regionale gestionate de agențiile de dezvoltare regională, această cofinanțare de la bugetul de stat se asigură prin bugetul Ministerului Finanțelor.3

Un exemplu

În unele ghiduri ale programelor regionale, regula apare scrisă așa: finanțarea vine 85% din FEDR și 15% din bugetul de stat.4 Asta arată cum se aplică regula într-un apel concret.

De exemplu, dacă partea finanțată dintr-un astfel de apel ar fi 100.000 de euro, 85.000 de euro ar veni din FEDR și 15.000 de euro de la bugetul de stat.

La fel, un ghid prezintă bugetul total al apelului împărțit pe surse: 5.644.292,82 euro din FEDR și 1.430.440,82 euro din bugetul de stat.5 Proporția nu e mereu aceeași: un alt ghid spune că partea de la bugetul de stat reprezintă minimum 5% din cheltuielile eligibile.6

Ce înseamnă pentru tine

De obicei nu primești bani separat de la UE și de la stat. Primești o singură finanțare, iar autoritatea se ocupă de împărțirea pe surse. Totuși, e util să știi de unde vin banii. Regulile europene se aplică și părții naționale legate de proiect. De exemplu, legea despre nereguli acoperă atât fondurile europene, cât și fondurile publice naționale aferente acestora.7

Sursa banilor îți spune și cine stabilește regulile. Ce procent primești și ce contribuție proprie pui decide ghidul apelului.

La ce să fii atent

  • Banii europeni au termene stricte. Comisia Europeană poate retrage partea dintr-un program care nu a fost folosită la timp.8 De aceea autoritățile țin la termenele din contract.
  • În actele noi, expresia „program operațional” a fost înlocuită cu „program”.9 Nu te încurca: e același lucru.
  • Un program 100% național are alte reguli decât unul european. Citește mereu ghidul apelului concret.

Surse și citate

  1. OUG nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021–2027: „Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă” ↩

  2. Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii (formă consolidată), p. 21: „Anual, prin legea bugetului de stat se alocă fonduri în valoare de 0,4% din PIB, fonduri europene şi fonduri externe nerambursabile” ↩

  3. OUG nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021–2027: „din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanțelor, se asigură următoarele: a) sumele reprezentând cofinanțarea publică asigurată de la bugetul de stat pentru proiectele finanțate din fonduri europene” ↩

  4. Ghidul solicitantului: P1 – Dezvoltarea inovativă a clusterelor, p. 1: „Rata de cofinanțare este acordată din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) în procent de 85% și din bugetul de stat (BS) în procent de 15%” ↩

  5. Ghidul solicitantului: PR/NE/2024/P6/RSO4.2/1/Prioritatea 6_cod 170, p. 1: „din care 5.644.292,82 EUR din FEDR și 1.430.440,82 EUR din bugetul de stat (BS)” ↩

  6. Ghidul solicitantului: Locuințe sociale, p. 1: „Rata de cofinanțare din bugetul de stat reprezintă minimum 5,00% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului.” ↩

  7. OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor în obținerea și utilizarea fondurilor europene: „neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora” ↩

  8. OUG nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021–2027: „Comisia Europeană dezangajează orice parte din suma aferentă unui program operațional, care nu a fost utilizată pentru prefinanțare sau pentru care nu au fost transmise aplicații de plată” ↩

  9. OUG nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021–2027: „expresia „program operațional“ se înlocuiește cu termenul „program“” ↩

Întrebări frecvente

Un proiect pe fonduri europene are bani doar de la UE?

De regulă, nu. Multe apeluri combină bani din FEDR cu o parte de la bugetul de stat. De exemplu, unele ghiduri regionale prevăd 85% FEDR și 15% buget de stat. Proporția exactă o stabilește ghidul apelului.

Trebuie să fac cereri separate pentru partea europeană și cea națională?

De obicei nu. Depui o singură cerere de finanțare, iar autoritatea împarte suma pe surse. Verifică totuși ghidul apelului.

Regulile sunt mai blânde pentru partea națională a proiectului?

Nu te baza pe asta. Legea despre nereguli se aplică și fondurilor publice naționale legate de fondurile europene.

Verificat la 25 octombrie 2026, pe sursele din notele de subsol. Explicațiile sunt orientative: decide ghidul solicitantului al fiecărui apel. Ai găsit o greșeală? Spune-ne.